8 lecții de viață pe care mi le-a oferit migrena

Pe lângă suferință, migrena poate aduce și dezvoltare personală prin lecțiile de viață oferite. Jaime enumeră opt dintre ele.

"Migrena a fost ca o tură în montaigne-rousse unde intensitatea și viteza se schimbă de la zi la zi. Trec de la o zi bună la alta în care mă trezesc simțindu-mi capul strâns într-o menghină.

Din cauza naturii afecțiunii de care sufăr, invariabil am căderi, indiferent cât de mult îmi gestionez factorii declanșatori și fac lucrurile ca la carte.

Am realizat totuși că indiferent ce piedici îmi pune migrena, drumul meu este definit de cum învăț să mă ridic. Asta mă face să rezist luptei și să merg mai departe.

Iată câteva lecții de viață pe care mi le-a oferit migrena.

1. Puterea

Cei care suferă de boli cronice se pot simți uneori slabi și incapabili. Lipsa de control asupra corpului și a cum reacționează la stimuli externi și interni mă face să nu am încredere.

Dacă mă uit mai în amănunt observ totuși că duc în mod constant lupte pe care aparent nu le pot câștiga și totuși îmi îndeplinesc rolul de mamă, soție, susținător al pacienților și scriitor.

Nu sunt sigură cum reușesc. Trebuie că posed o forță interioară ascunsă deoarece la suprafață mă simt distrusă. Totuși, firul vieții mele spune altceva. Dacă nu aș fi suferit de migrenă, nu știu dacă aș fi fost la fel de puternică.

2. Perseverența

Nu poți fi puternic dacă nu ești perseverent. Decizia conștientă de a merge înainte este una pe care o iau în fiecare zi. Nu există alternativa de a renunța, deși este extrem de ușor să îți dorești acest lucru.

Această viață este dificilă! Migrena te învață cum să navighezi în mijlocul vicisitudinilor și cum să ajungi la mal. Drumul este anevoios dar știi că există lumină la capătul tunelului. Această speranță mă face să merg pe acest drum de fiecare dată.

3. Introspecția

Am învățat așa multe despre mine având migrenă, petrecând timp cu gândurile mele și analizând deciziile trecute și ceea ce am făcut greșit.

Având o boală cronică m-a făcut să îmi conștientizez calitățile, talentele și abilitățile cât și limitele.

4. Răbdarea

Așteptarea este ceva normal în acest tip de viață. Fiecare zi este una în care aștept ca ceva să înceapă sau să se termine. De obicei, aștept durerea, disconfortul sau oboseala să înceteze. Se întâmplă lucrurile așa? Nu mereu.

Am învățat că nu toate se întâmplă atunci când vreau eu. Lucrurile se întâmplă în ritmul lor, fie mâine fie la anul.

Migrenele m-au purtat pe acest drum de multe ori, așa că știu când să aștept și să nu fiu nerăbdătoare. Se va întâmpla când este cazul.

5. Bunătatea

Migrena m-a învățat să fiu bună cu mine. În procesul de detașare de boală, am devenit conștientă că nu eram prea bună cu mine. Nu este vina mea că sunt bolnavă și nu este ceva ce pot controla.

Boala mea nu este o reflexie a ceea ce sunt ca persoană și nu este un rezultat al personalității mele. Nu eu sunt motivul pentru care sufăr de dureri, de aceea, nu mă pot învinui.

Acum am mai multă grijă cum mă percep și cum îmi vorbesc mie însămi. Merit bunătate și dragoste care să izvorască din mine și încerc să fac asta în fiecare zi.

6. Compasiune și empatie

Știind cum este să trăiești cu durere și fiind incapabilă să fac anumite lucruri pe care alții le pot face și trebuind să trec peste multe obstacole a dus la dezvoltarea compasiunii și empatiei.

Migrena mi-a deschis inima și m-a făcut să îmi pese enorm de suferința altora. Mă doare când văd oameni care suferă sau au dificultăți pentru că știu ce greu este și cât de mult doare.

7. Aprecierea lucrurilor mărunte

Îmi petrec majoritatea timpului acasă și trebuie să am grijă cum îmi consum energia.

Plimbările sau ieșitul la prânz cu prietenii au o semnificație mult mai profundă acum deoarece sunt așa de rare. Abilitatea de a mă ocupa de spălatul rufelor sau de gătit este o adevărată realizare. Înainte nu apreciam aceste lucruri.

Acum, faptul că mă ridic din pat și că mă îmbrac este o victorie!

8. Susținerea cauzei

Drumul pe care l-am purtat cu migrena m-a făcut să realizez multe.

În trecut, nu puneam întrebări și urmam orbește orice tratament mi se dădea.

Vizitele medicale mă intimidau și nu mă simțeam bine să vorbesc despre ce mă frământa. Atunci când am ajuns în cea mai rea stare și sufeream dureri severe în fiecare zi, m-am decis că trebuie să schimb ceva.

Am început să discut și să fiu din ce în ce mai implicată în cum voiam să arate planul meu de tratament. Susținerea propriei cauze mi-a dat încredere și mi-am dorit ca și alții să îmi urmeze exemplul."

---

Dacă doriți informații suplimentare despre gestionarea afecțiunii dumneavoastră, vă recomandăm să vă adresați unui profesionist din domeniul sănătății.

NPS-RO-00323