Cum să îți păstrezi prietenii atunci când ai migrenă cronică

Înainte ca migrena cronică să schimbe totul, Daisy Swaffer avea o viață socială intensă. Aici vorbește despre adaptările pe care a trebuit să le facă pentru a-și gestiona prieteniile.

Acum mulți ani, când am fost diagnosticată cu migrenă cronică, nu m-am gândit niciodată că boala va avea un impact asupra relațiilor cu prietenii mei.

Înainte de migrena cronică, puteam să fac planuri spontane, să stau afară cât timp voiam și să beau cât de mult voiam. Aveam o viață socială intensă, jonglam cu multe prietenii și reușeam să țin pasul cu toate. Da, viața era cam obositoare, dar îmi plăcea.

Nu am apreciat nici măcar o dată cât de ușor era să îmi mențin viața socială.

Noi tipuri de interacțiune

Principala mea modalitate de socializare era să ies în oraș și „să fac diverse lucruri” cu prietenii. Mergeam la teatru și la concerte, participam la evenimente de mare amploare, plecam spontan în mici vacanțe, făceam cumpărături și beam seara în oraș.

Mi-a plăcut să fac toate aceste lucruri și mi-ar plăcea să le fac și acum, dar, din păcate, nu sunt compatibile cu stilul de viață pe care îl duc în prezent pentru a-mi reduce migrenele. Acum, socializarea înseamnă să ne vizităm acasă ori să ieșim la un ceai într-o după-amiază liniștită.

Înainte de migrena cronică, obișnuiam să mă întâlnesc personal cu prietenii; de multe ori ne vedeam doar ca să stăm la o șuetă. Acum, deoarece sunt mult mai puțin capabilă să ies din casă, consider că cea mai bună modalitate de a păstra legătura este prin telefon sau internet. Rețelele de socializare m-au ajutat foarte mult să rămân la curent cu viețile prietenilor, iar aplicațiile de chat de pe telefon și computer mă ajută să simt că fac parte în continuare din grup.

Totuși, inevitabil, unii prieteni au dispărut mai mult sau mai puțin din viața mea. Deși știu că acest lucru se datorează schimbării situației mele, este totuși greu să mă împac cu ideea și să recunosc că nu am făcut eu ceva greșit care să-i îndepărteze.

Găsirea unei noi modalități de comunicare

Atunci când ai o boală cronică, este mai ușor să comunici cu prietenii dacă poți găsi un mod de a vorbi despre ea care funcționează pentru ambele părți. Folosesc adesea teoria lingurilor când vorbesc cu prietenii mei. De asemenea, folosesc analogii din jocuri, cum ar fi utilizarea unei bare de energie imaginare sau a unui număr limitat de vieți sau puteri disponibile.

Comunicarea este mult ușurată prin faptul că îi pot spune unui prieten că „am puține linguri astăzi”, iar el înțelege că înseamnă că „boala mea cronică mă afectează semnificativ și abia reușesc să fac lucrurile de bază, astfel că orice lucru care depășește acest nivel nu va fi posibil”.

De exemplu, un prieten m-ar putea întreba dacă vreau să merg la cumpărături, iar eu aș răspunde: „Pentru cumpărături am nevoie de 3 vieți, iar eu mai am doar 1 sau 2 vieți pentru astăzi”.

Prietenul înțelege că am făcut deja unele lucruri în acea zi, de exemplu treburi casnice sau un drum la supermarket, așa că e în regulă să vină în vizită și să bem un ceai împreună, dar de ieșit în oraș nu poate fi vorba.

Îți recomand din toată inima să găsești un limbaj potrivit pentru tine și prietenii tăi pentru a transmite rapid și ușor ceea ce poți și nu poți face, fără a trebui să oferi toate detaliile despre cum te simți în ziua respectivă.

Gestionarea așteptărilor

Există o anumită propoziție pe care am spus-o atât de des, încât acum o spun cu mare ușurință: „Toate planurile pot fi anulate pe neașteptate din cauza migrenei.”

Încerc să le reamintesc prietenilor mei că un atac de migrenă poate schimba toate planurile pe care le-am făcut împreună. Aceasta nu este doar o reamintire pentru ei, ci și o reamintire pentru mine că, uneori, nu pot controla nimic.

Asta înseamnă că, indiferent cât de scumpe erau biletele la teatru sau cât de mult am vrut să mergem la târgul artizanal, dacă mă lovește migrena, va trebui să renunț.

Toți prietenii mei sunt obișnuiți cu anulările pe neașteptate. În prezent, majoritatea prietenilor mă întreabă în dimineața evenimentului cum mă simt. Prietenii care înțeleg natura migrenei cronice, care mă contactează și care sunt gata să accepte un refuz din partea mea contează enorm pentru mine și pentru ce părere am despre prietenia noastră.

Faptul că fac ei primul pas și mă întreabă (gata să accepte dezamăgirea), în loc să trebuiască să le trimit eu un mesaj de anulare cu scuze, aduce o imensă schimbare pozitivă a relației.

Dacă prietenii tăi nu procedează deja așa, merită să îi întrebi dacă ar putea s-o facă.

Iertarea

Nu există cale de scăpare: cu migrena cronică, efectiv nu vei putea face toate lucrurile pe care le-ai face în mod normal și, inevitabil, va trebui ca unele planuri să fie anulate. Dacă ai prieteni care nu pot înțelege și nu te vor ierta pentru asta, probabil că îți sunt prieteni doar la bine, nu și la rău.

Poate îți place compania prietenilor superficiali, iar lor le place compania ta, dar trebuie să știi că îți vor fi alături doar la bine. Sunt genul de prieteni care încă mai cred că migrena este „doar o durere de cap” și nu înțeleg de ce nu poți să iei un antinevralgic și să mergi mai departe.

Dacă ai prieteni care nu te pot ierta pentru că boala vă strică planurile, poate ar fi cazul să lași în urmă aceste prietenii.

Totuși, iertarea merge în ambele direcții. În trecut, eram o prietenă foarte de încredere. Eram mereu acolo unde promisesem că voi fi, punctuală și pregătită, așa că mi-a fost foarte greu să dezamăgesc lumea. A trebuit să învăț să mă iert și pe mine însămi. Atunci când se întâmplă ceva în corpul tău, este atât de ușor să te învinovățești. A te ierta pe tine însuți este un pas important pentru menținerea unor relații de prietenie sănătoase.

Fii sincer

Am un răspuns standard pentru oamenii care mă întreabă ce mai fac. Le spun: „Nu prea rău, mulțumesc, dar dvs.?” Spun asta ca să nu trebuiască să mint, fără să împărtășesc detalii neplăcute și ca să redirecționez conversația.

Dacă un prieten apropiat mă întreabă cum mă simt, ce mai fac, probabil chiar vrea să știe. Dacă trec printr-o perioadă dificilă, îi spun. Vrea să știe dacă am nevoie de sprijin suplimentar. Dacă am avut o perioadă bună, îi spun și ne bucurăm împreună.

Dacă un prieten mi-a provocat o problemă prin faptul că a spus sau a făcut ceva, de exemplu a purtat parfum sau a folosit cuvântul „migrenă” când de fapt voia să spună „durere de cap”, îi atrag atenția și învață mai multe în acest fel. Este întotdeauna recomandabil să fii sincer cu prietenii, dar atunci când te confrunți cu stresul suplimentar al unei boli cronice, acest lucru poate aduce o mare schimbare.

Înțelegerea perspectivei celuilalt

Prietenii buni, care te iubesc, îți vor binele. Dacă timpul petrecut cu ei îți provoacă durere și suferință, atunci, deși le place compania ta, nu vor să îți sporească suferința. Dacă aceasta înseamnă să faci mai puține lucruri împreună pentru a nu declanșa un atac, ei vor alege întotdeauna calitatea în detrimentul cantității.

Prietenii buni vor vrea întotdeauna să aleagă ce este mai bine pentru tine.

De asemenea, reține că atunci când petreci timp cu prietenii, aceștia vor să îți fie prieteni, nu îngrijitori, așa că asigură-te că ai grijă de tine. Hidratează-te, ia-ți medicamentele, mănâncă și odihnește-te când ai nevoie. Dacă ai îndoieli, pune-te în locul lor. Imaginează-ți că ei sunt cei cu migrenă cronică și întreabă-te ce ai dori să facă.

Aspecte esențiale de reținut

Este cu siguranță mai greu să păstrezi relațiile bune de prietenie atunci când ai migrenă cronică. Este nevoie de mai multă gândire și comunicare, dar oferă nenumărate satisfacții. Faptul că știi că prietenii îți înțeleg situația și vor să îți fie alături, în pofida migrenei, poate avea un efect benefic major.

NPS-RO-00381-12-23